|
|||||||
|
|
|
|||||
|
|
|||||||
|
|||||||
|
|
|
|||||
|
|
|||||||
| Cruce Sfântã pãrãsitã |
| Blândul pãstor |
| Era seara linistitã |
| Cântec de Pasti |
| Azi crestinilor sã plângeti |
| La lemnul Crucii |
Cruce Sfântã pãrãsitã
Lângã margine de drum,
‘Coperisul Tãu se stricã
/
Lângã crestinii de-acum. /
Bis
Cruce Sfântã jalnic este,
Tristã stai plecatã-n jos.
Si nu-i nimeni sã te-ndrepte /
Oh, ce lucru dureros.
/ Bis
Oamenii nu-si mai ridicã,
Pãlãria-n dreptul Tãu,
Sã se’nchine si sã zicã
/
Doamne, scapã-ne de rãu! / Bis
Cruce Sfântã cu putere,
Tristã stai în locul tãu
Si gândesti la altã lume
/
Ce s-a strâns la pieptul tãu. / Bis
Nimeni nu mai vine iarã,
Sã te aseze frumos
Bate vântul te doboarã /
Cu icoana lui Cristos. / Bis
Dar credinta mea îmi spune,
Cã mult nu va dãinui
Printr’o tainicã minune /
Crucea tot va birui. /
Bis
Odatã L-am vãzut trecând
Cu turma pe pãstorul blând.
Mergea cu turma la izvor
/
Blândul pãstor, blândul pãstor. /
Bis
Pe-o oaie ce cãzuse jos
A ridicat-o el frumos
Si-a dus-o-n brate iubitor
/
Blândul pãstor, blândul pãstor. /
Bis
Pe alta care la pãmânt
Zãcea cu piciorusul frânt
El o legã mângâietor
/
Blândul pãstor, blândul pãstor. /
Bis
Iar mai târziu L-am întâlnit
Cu spini era împodobit
Într-o multime de popor
/
Blândul pãstor, blândul pãstor. /
Bis
Când L-am vãzut L-am întrebat
Cine sunt cei ce te-au scuipat
Atunci a suspinat usor
/
Blândul pãstor, blândul pãstor. /
Bis
Si mi-a rãspuns duios si lin
Cei ce mi-au pus cununi de spini
Sunt oile ce Le-am fost lor
/
Un blând pãstor, un blând pãstor. /
Bis
Iar cei ce mã batjocoresc
Si cei ce cruce-Mi pregãtesc
Sunt cei la care iubitor
/
Le-am fost pãstor, Le-am fost pãstor. /
Bis
Iar cei ce mã lovesc turbati
Sunt oile care pe brat
Le-am dus la câmp si la izvor /
Ca un pãstor, ca un pãstor.
/ Bis
Tãcu si ochii Lui senini
De lacrimi limpezi erau plini
Plângea de mila oilor
/
Blândul pãstor, blândul pãstor. /
Bis
Si-atuncia oile-au venit
Pe cruce sus L-au rãstignit
Iar el plângea de mila lor
/
Blândul pãstor, blândul pãstor. /
Bis
Era seara linistitã,
Cu cerul senin.
Când fu cina pregãtitã, Fiului divin. /
Bis
El veni cu-ai sãi la masã,
La locul gãtit
Si-apoi c-o voce miloasã, astfel a vorbit.
/ Bis
Fratii mei sosit-a ceasul
Sã ne despãrtim
Voi sã nu pierdeti curajul, cãci iar am sã vin. /
Bis
Trebuie sã vinã toate,
Cele ce s-au scris.
Voi fi judecat la moarte, si pe cruce-ntins. / Bis
Dar vã spun mai dinainte
Pentru ca sã stiti
Cã din voi unu’ mã vinde, cu treizeci de arginti. / Bis
Atunci toti se întristarã
Cãtre-nvãtãtor
Si pe rând îl întrebarã, care-i trãdãtor.
/ Bis
Când veni rândul lui Iuda
Întrebã si el
Nu cumva voi fi eu Doamne, fiul cel misel. / Bis
Tu esti Iuda zice Domnul
Dute mai curând
Iatã acum sosit-a ceasul, sã faci ce-ai de gând. /
Bis
El atunci în grabã merse
Cãtre acel popor
Unde s-astepta cu sete al Domnului omor. / Bis
Acolo vându Stãpânul
Iuda cel misel
Si printr-un sãrut fãtarnic îl predã pre el.
/Bis
Ei l-au dus la judecatã
Si l-au osândit
Ca pe cruce cu ocarã, sã fie rãstignit.
/Bis
Cântec de Pasti
Ferice zi ce-am asteptat
În fine ni te-ai arãtat
Cristos din morti a înviat
Aleluia, aleluia, aleluia.
Cerescul Rege s-a ivit
Frumos ca crinul înflorit
Ca soarele la rãsãrit
Aleluia, aleluia, aleluia.
Sub pasul Lui învingãtor
S-asterne iadu-ngrozitor
Cu freamãt surd disperãtor
Aleluia, aleluia, aleluia.
S-astern cãlãii tremurând
S-astern dusmanii celui blând
S-astern cu totii rând pe rând
Aleluia, aleluia, aleluia.
Si legãnat pe-aripi de vânt
S-aude-un dulce cântec sfânt
Cântat de cer si de pãmânt
Aleluia, aleluia, aleluia.
De ce, când cerul e senin
Sã mai nutresti în piept suspin?
De ce sã plângi popor crestin
Aleluia, aleluia, aleluia.
Alungã-acum orice oftat
Si zi în suflet mângâiat
“Cristos din morti a înviat”
Aleluia, aleluia, aleluia.
Cu El si eu voi învia
Pe urma Lui de voi cãlca
Isuse fii Tu partea mea
Aleluia, aleluia, aleluia.
Azi crestinilor sã plângeti,
Inimile sã le frângeti,
Cãci îndurã chin Christos
Pentru omul pãcãtos.
Cel ce milã nu simteste
Când Isus, vai, pãtimeste
Nu mai are cuget lin,
N-are suflet de crestin.
Cine-ti vede trupu’n sânge,
O, Isuse si nu plânge,
Pentru el iubire nu-i
Nici credintã’n pieptul lui.
Firea ‘ntreagã se uimeste
Pe Isus compãtimeste,
Luna, soarele-L jelesc,
Numai cei rãi nu simtesc.
Intrã deci putin în tine
Si cu lacrimi, cu suspine
Mângâie pe Domnul tãu,
Pe Isus Om-Dumnezeu.
“Am gresit, Isuse bune,
Cu durere acum pot spune
Dar mã rog nu te uita
La nelegiuirea mea.
Dragostea-ti prea arzãtoare
Sterge pata cea mai mare;
Doamne, cer ca sã mã speli
De-ale mele mari greseli.
Întãreste-mi Tu credinta,
Pentru rele dã-mi cãinta;
Ca de azi sã Te iubesc
Peste tot ce-i pãmântesc.”
La Lemnul Crucii
La lemnul Crucii grãbesc
Cãci acolo eu gãsesc
Pace sufletului meu
Acolo stã Maica Sfântã
De dureri amar înfrântã
Ne-ncetat suspinând greu
Sub lemnul Crucii m-asez
Cãci de acolo eu sperez
Sigur mângâierea mea
Cu ajutorul Preacuratei
A Maicii greu întristatei
Ea stie durerea mea.
Veniti toti cei obositi
La lemnul Crucii grãbiti
Si priviti la el mereu
În genunchi sub Sfânta Cruce
Suferinta e mai dulce
Cu speranta în Dumnezeu.
